Proiecte olandeze in Tara Lapusului

        Sistemul românesc de
învățământ este la pământ, despre infrastructură nu mai vorbim, dar slavă
Domnului, avem cine să ne ajute! De aproape 20 de ani, Fundația ”Helpting
Roemenie” din Oudewater, Olanda, operează cu succes în școlile din comunele și
satele aparținând Țării Lăpușului. Am avut ocazia de a discuta la Preluca Nouă
cu trei voluntari inimoși din cadrul acestei fundații, prezenți aici în luna
octombrie pentru a crea elevilor de la Școala generală din localitate condiții
mai bune și mai igienice în care să își desfășoare activitățile de învățare și
formare.

        Astfel, Jasper van der Wind, Jan
Verkheul și Cees Nap sunt voluntari ai acestei fundații de mai mult de două
decenii și recunosc că tot ceea ce realizează în cadrul acesteia o fac cu
pasiune, dăruire și căldură umană. Cees Nap, administrator al unei fabrici din
Oudewater în cadrul căreia lucrează persoane cu dizabilități fizice, recunoaște
că și-a început munca acolo, oferind sfaturi muncitorilor și încercând să
găsească soluții pentru a le crea acestora condiții mai bune de lucru. Cu
timpul, Jasper, Jan și Cees au devenit membri ai fundației care a avut încă de
la începuturile sale, de prin 1992, scopul de a ajuta copiii din școlile
românești, de a le crea condiții cât mai igienice de învățare, lucru realizat
în colaborare cu părinții și sătenii localităților în care au operat. Lucrările
fundației au început în Dămăcușeni, unde s-au ocupat de instalațiile sanitare
în special și de iluminatul instituției. Apoi au urmat Berchez, Vima Mică,
localități din jurul orașului Târgu Lăpuș, ocazie cu care au colaborat cu
primarul orașului, Dumitru Leșe etc. În comuna Copalnic Mănăștur, unde au avut
și cele mai multe intervenții, olandezii au început lucrul încă din 1996, în
Preluca Veche, prin colaborarea cu Ioan Pop, directorul Școlii cu clasele
I-VIII Copalnic Mănăștur,  unde au
schimbat mobilierul și s-au ocupat de reabilitarea interioară a clădirii, apoi
Rușor, Lăschia, Cărpiniș, Valea Arinului, Curtuiușul Mic și în prezent Preluca
Nouă, unde construiesc grupul social și încălzirea centrală, la care suportă
cheltuielile materialelor. Pe lista următoarelor proiecte urmează, în viitorul
apropiat, reabilitarea școlilor din Copalnic, Copalnic Mănăștur, Libotin, Costeni
și posibil grădinița din Lăpușul Românesc.

        Pentru astfel de acțiuni este nevoie
într-adevăr de sume mari de bani. Străinii se pare se dovedesc astfel mai
inventivi decât noi și poate mai darnici, din moment ce fundația a reușit să
suporte asemenea lucrări doar din donații. Cei care lucrează în școlile
românești, precum cei trei olandezi cu care am discutat, sunt toți voluntari,
fac această muncă de bunăvoie, iar fundația le plătește doar drumul până în
România. Astfel, Cees a recunoscut că banii se strâng greu, dar nu imposibil.
Astfel, ei primesc, printre altele, portocale de la diferiți sponsori, pe care
mai apoi le vând, cu 3 euro 10 portocale, de exemplu. De asemenea, organizează
concerte în diferite biserici, unde se strâng destul de mulți bani și de
asemenea primesc ajutoare de la particulari, în special, sau de la unele
companii dornice de a face un bine. De asemenea, ei adună mobilier de
calitate  de la școlile din Olanda care
intră în renovare și le aduc în România pentru a le utiliza. Pentru proiectul
din Preluca Nouă de exemplu, se pare că s-au cheltuit în jur de 9000 de euro, o
sumă deloc neglijabilă, manopera fiind suportată și de Primăria Copalnic
Mănăștur și de localnici.

     Legat de ospitalitatea specific
românească, olandezii sunt încântați, considerând că oamenii au o atitudine
pozitivă față de munca lor. Ei mi-au destăinuit de asemenea că preferă să fie
cazați în mijlocul unei numeroase familii de români decăt să locuiască la
hotel, iar munca alături de oameni îi bucură. Preferata lor, dintre
delicatesele naționale, rămâne...țuica, care are un gust mai bun băută la o
poveste cu localnicii! De asemenea, la rugămintea mea de a face o comparație
între sistemul de educație românesc și cel olandez, Cees recunoaște că în țara
lalelelor condițiile sunt infinit mai bune, dar că nivelul de învățământ la noi
e mult mai bun, se face școală adevărată, copiii fiind mult mai bine pregătiți
din punct de vedere intelectual. Voluntarii nu au uitat să le facă bucurii
copiiilor din școlile pe unde au trecut, dăruindu-le, ultima dată, mingi de
tenis și alte jucării. Ei au mai dăruit de asemenea și hârtie specială pentru
origami unor grădinițe la care au lucrat. Într-adevăr, copiii din școlile
noastre primesc astfel un bun exemplu de ceea ce înseamnă omenia, prietenia și
spiritul voluntar, asta ca o adăugare la faptul că aleșii noștri au uitat de
mult ce înseamnă aceste noțiuni!